Ștergerea prafului

Tiberiu Culidiuc  |  24/11/2016 5:57 pm

Tema activității

  • Înțelepciune
  • Identitate personală
  • Profesia mea

Domeniul de învățare

  • Angajabilitate
  • Dezvoltarea caracterului

Metoda educațională

  • Poveste

Descriere

Materiale necesare: nu este cazul

Durata: între 15–30 minute

Scopul acestei povestiri este de a scoate în evidență importanța vieții practice și rolul pe care îl are în autoeducație

 Pregătire și facilitare:

 Citiți cu voce tare povestirea. După ce ați terminat, încheiați cu o discuție de procesare/debriefing, folosind întrebările sugerate.

Fr. W. Foerster arată, în mod convingător, că ștergerea prafului poate fi un mijloc important de autoeducație. Un simplu act, în aparență, fără importanță, banal chiar, ca ștergerea prafului, este un prilej de învățăminte și de autoeducație, spune autorul citat. Este relevant, precizează el, felul cum abordezi această problemă: « Ce poți să înveți când ștergi praful ? »

Fr. W. Foerster imaginează un dialog între doi adolescenți, Mărioara și Ionel. Pe Ionel îl vede stând dimineața, cu cafeaua și cu gramatica latină dinainte, în timp ce surioara lui se învârtește împrejur, stergând praful. « Ce învățățat mă fac, se gândește el. Și ce proastă rămâne o fată ca asta, tot ștergând praful. Panis, pulvis, crinis, finis. Foarte bine, pulvis, se zice praful. Pulvis, pulveri, pulverem. Ea șterge praful, iar eu pot să-l declin ca un Roman din vechime. Ascultă Mărioaro, știi tu cum se zice praf pe latineste ? » El voia să-i demonstreze lipsa ei de cultură și de educație.

Mărioara nu-i rămâne datoare și-i răspunde că stăpânirea de sine nu se învață din gramatica latină și că el nu va putea face pe omul zburător la trapez numai fiindcă a citit în ziare, că atletul Negruți de la Iași face așa ceva și a luat pentru asta un premiu. « Trebuie să te pregătești, zilnic, tu însuți, să te folosești de trapez sau de pragul de sus al ușii, să începi cu lucrurile mici de tot și așa mai departe »  îi spune Mărioara. A face un ocol prin camera și a umbla cu o cârpă de praf – adăuga ea – înseamnă educație, pentru că nu e vorba numai de mână ci și de gânduri bune și putere de voință, ca să te ții singur din scurt și să vâri cârpa prin fiecare colțișor și nu numai cu praful și cu mobilele, ci, foarte adesea, și cu tine însuți. Ștergând praful omul se exercită în a face un lucru nu numai de spoială și de ochii lumii, ci de dragul lucrului făcut cu credință; cu mâna este și o lucrare cu mintea când mâna e călăuzită de chibzuială, răbdare și grijă, tot lucruri de care mâna singură habar n-are. Cunoști vorba, adăugă Maria : « Cine e credincios în cele mici, e credincios și în cele mari »

…

Incontestabil, felul cum șterge cineva praful de pe lucrurile din casă oglidește trăsăturile de personalitate ale acelei persoane, iar exercițiul respectiv este o modalitate de formare a caracterului, căci, cel în cauză, dacă își propune să facă și lucrurile mici cu răbdare și deplinătate, se obișnuiește să se autocontroleze și să facă un lucru bun, complet, în tot ceea ce întreprinde, și nu numai când este văzut de cineva, ci și atunci când supraveghetorul este doar propria sa conștiință.

Întrebări de procesare/debriefing:

  • Cum vi s-a părut povestirea?
  • Despre ce este vorba în povestire?
  • Care este diferența între Mărioara și Ionel?
  • Ce reprezintă șergerea prafului?
  • Care-i diferența între viața teoretică și viața practică?
  • De ce a spus Mărioara că ștergerea prafului este o formă de dezvoltare a caracterului?
  • De ce doar cunoașterea teoretică nu este suficientă dezvoltarea caracterului?
  • Ce alte lecții putem lua din această povestire?
  • Cum am putea folosi aceste lecții?

Obiective de învățare

Valori, abilități, cunoștinte (V.A.C).  În urma activității participanții vor putea:

  • C – Să explice ce înseamnă viața practică și importanța ei pentru dezvoltarea caracterului
  • C – Să enumere câteva trăsături de caracter care sunt dezvoltate atunci când suntem implicați în activități practice

Competențe IMPACT

  • Management personal și de grup

Competențe Europene

  • A învăța să Înveți
  • Civice şi sociale

Valori

  • Discernământ
  • Perseverenţă
  • Plăcerea de a învăţa

Resurse necesare

  • Fără resurse

Număr de participanţi

  • mai puțini de 12
  • 12 - 20
  • mai mulți de 20

Vârsta participanților

  • între 10 - 13 ani
  • între 14 - 19 ani
  • peste 20 ani

Durată

  • 15 - 30 minute

Sursa

  • I. Comănescu, Autoeducația azi și mâine, editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1996 (apud. Fr. W. Foerster, Cartea vietii, traducere de N. Pandelea, Editura Librariei Socec et Co S.A., Bucuresti, 1920, p. 301)