Valoarea diversității

Tiberiu Culidiuc  |  18/11/2016 10:34 am

Tema activității

  • Înțelepciune
  • Diversitate

Domeniul de învățare

  • Cetățenie activă
  • Dezvoltarea caracterului

Metoda educațională

  • Poveste

Descriere

Materiale necesare: nu este cazul

Durata: 20 minute

Scopul. Această povestire are scopul de a iniția o discuție despre valoarea diversității în cadrul unei comunități. În cazul în care cunoașteți o povestire diferită despre imigranți din țara sau comunitatea voastră, o puteți folosi aceea.

Pregătire și facilitare:

Citiți cu voce tare povestirea. După ce ați terminat, încheiați cu o discuție de procesare/debriefing, folosind întrebările sugerate.

“XT-27 nu era un robot oarecare. Pe plăcuța sa de identificare scria ‘XT-27: Cel mai bun și cel mai modern robot.’ Era într-adevăr, varianta cea mai modernă de robot de pe piață, un produs dificil de depășit. Bine-nțeles, aceasta îl făcea să se simtă foarte mândru. Atât de mândru încât, atunci când se întâlnea cu alți roboți pe stradă, se uita la ei cu un aer de superioritate și îi saluta cordial doar pe ceilalți roboți  XT-27.

‘Toți roboții ar trebui să fie ca noi, modelul XT-27,’ se gândea el. Era convins că nici un alt model, mai nou, nu va fi superior modelului XT-27, și că lumea ar fi mult mai bună dacă toți roboții ar ca el.

Într-o zi, se plimba pe străzile Orașului Bionic, când dintr-odată a apărut o ușă mare, galbenă, la câțiva centimetri de senzorii săi optici piezoelectrici (noi i-am numi ‘ochi’, însă lui XT-27 îi plăcea să folosească expresii tehnice pentru orice).

Habar nu avea de unde apăruse ușa aceea, dar fiind un XT-27, reacțiile sale rapide l-au ajutat să o evite în ultimul moment. Intrigat, a deschis-o și a i-a trecut pragul. Ușa ducea într-un oraș fantastic. Toți locuitorii acestui oraș erau roboți XT-27, și tot ce vedea acolo era absolut uimitor!

Bucuros că găsise orașul perfect, a început să exploreze locul, oprindu-se din când în când ca să stea de vorbă cu alți roboți, spunându-le ce grozav e să fii un XT-27. Zilele au trecut, dar deodată a realizat că nu exista nimic care să-l deranjeze la noul oraș. Toți roboții erau XT-27, ceea ce însemna că nici unul nu avea vreun motiv ca să se simtă mai bun sau mai modern decât celălalt, pentru că nici unul nu era mai bun sau mai modern decât ceilalți. Nici unul nu-l disprețuia pe celălalt și, ca să spunem adevărul, pe măsură ce trecea timpul, parcă nici el nu se mai simțea atât de special.

În plus, totul a început să devină plictisitor. Toți făceau lucrurile la fel de bine, ceea ce făcea imposibil ca vreunul din ei să se poată remarca. Dacă unul făcea ceva despre care el considera că este extraordinar, se constata că și ceilalți roboți făcuseră acel lucru exact la fel și exact în același timp.

Astfel că lui XT-27 au început să-i lipsească roboțeii variați din lumea de dinainte. Fiecare dintre ei avea părțile sale bune și rele, ceea ce-i făcea diferiți și amuzanți. Așa că a început să caute ușa aceea mare și galbenă. I-a luat câteva zile să o găsească, dar până la urmă a reușit. Se afla din nou în mijlocul unei străzi obișnuite. A pus mâna pe ușă și a privit în urmă ca și cum și-ar lua rămas bun de la orașul care-i păruse perfect la început. Apoi, a împins-o voios…
Când s-a trezit, XT-27 era pe pământ și ceilalți îl ajutau să se ridice. A privit în jur, iar ușa dispăruse. În schimb, în fața sa se afla un robot imens, galben și strălucitor. XT-27 se lovise de el atât de tare încât circuitele sale se scurtcircuitaseră. XT-27, surprins că nu reușise să evite coliziunea, a privit cu atenție la acest robot uimitor. Nu mai văzuse niciodată unul la fel. Părea perfect din toate punctele de vedere. Era mai înalt și mai puternic decât toți ceilalți, iar pe plăcuța sa scria: ‘XT-28, cel mai bun, cel mai modern robot.’

Deci o făcuseră și pe asta. Imposibilul devenise realitate. Roboții XT-27 nu mai erau cei mai buni roboți din lume. Chiar și așa, prietenul nostru nu a simțit nici o urmă de tristețe. Câteva secunde mai devreme, când visa la orașul perfect, aflase că era foarte fericit să fie diferit și că era grozav să existe sute de tipuri de roboți, fiecare cu părțile sale bune și rele.”

Întrebări de procesare/debriefing:

  • Ce s-a întâmplat în această povestire?
  • Ce a învățat XT-27 după ce s-a aflat într-un loc unde toți erau exact la fel?
  • Ce ne învață asta referitor la valoarea oamenilor care sunt altfel decât noi?
  • Care sunt oamenii din societatea noastră care sunt considerați diferiți în general? Cum sunt tratați aceștia?
  • Credeți că societatea noastră, în general apreciază talentul, abilitățile și diversitatea “outsider-ilor” cum ar fi imigranții?  Dați exemple care să susțină opinia voastră. Încercați să găsiți atât exemple pozitive, cât și negative.
  • Ați interacționat vreunul din voi cu persoane din alte țări?  Cum a fost această experiență? Ce ați învățat din aceasta?
  • Ce contribuții valoroase credeți că au avut imigranții în țara noastră?

Obiective de învățare

Valori, abilități, cunoștinte (V.A.C).  În urma activității participanții vor putea:

  • C – Să definească solidaritatea și modalitățile în care aceasta se manifestă
  • V – Să manifeste compasiune și solidaritate față de persoanele diferite din comunitate 

Competențe IMPACT

  • Management personal și de grup

Competențe Europene

  • Civice şi sociale

Valori

  • Discernământ
  • Viziune și perspectivă
  • Inteligență socială
  • Spirit cetățenesc

Resurse necesare

  • Fără resurse

Număr de participanţi

  • mai puțini de 12
  • 12 - 20
  • mai mulți de 20

Vârsta participanților

  • între 10 - 13 ani
  • între 14 - 19 ani
  • peste 20 ani

Durată

  • 15 - 30 minute

Sursa

Tiberiu Culidiuc (coordonator), Maria Butyka, Kelly Organ, Curriculum Cetățenie Activă-module obligatorii, ediția a III-a, 2016, Fundația Noi Orizonturi (apud Sacristan, Pedro Pablo. 2015. “The Best Robot.”  Bedtime Stories.  Retrieved April 5, 2016 (http://freestoriesforkids.com/children/stories-and-tales/best-robot).