„Metodele de serviciu în folosul comunității promovate de Fundația Noi Orizonturi au reprezentat pentru mine și pentru colegii mei o portiță prin care am ieșit pur și simplu din clasa tradițională, în care elevii tot pun întrebări incomode de tipul: La ce ne folosește atâta matematică? sau De ce trebuie să învățăm biologia? Am evadat împreună cu elevii încercând să le explicăm altfel, într-un mod practic, cuvintele filosofului Seneca: Nu pentru școală, ci pentru viață învățăm”, așa își amintește Mihaela Capriș, profesoară de limba română la Colegiul de Industrie Alimentară Elena Doamna din Galați.

Pasiunea pentru școală și pentru filologie au fost un ghid bun încă de la început: „Mi-a plăcut limba română, am mers la filologie și știam ce voi face în viitor, a fost un drum ales cu toată responsabilitatea. Țin minte că într-o oră de gramatică am ieșit la tablă. Doamna profesoară din gimnaziu, care discuta foarte mult cu noi, mi-a zis: Tu o să faci filologie. A intuit parcursul meu, deoarece s-a întâmplat cum a spus.”

După ce a studiat Română-Franceză, Mihaela a predat un an la o școală gimnazială și apoi a ajuns la liceul în care predă și acum. Primul an ca dascăl a însemnat și prima întâlnire cu copii din medii defavorizate, prima întâlnire cu provocările diferite din educație: „A fost pentru mine un an greu, dar am învățat multe. Probabil că așa a fost să fie, atunci mi-am dat seama că un profesor nu trebuie doar să predea, ci să fie implicat și în probleme sociale, pentru că erau multe acolo.”

De aceea, încă de atunci, a învățat să facă lucruile altfel, iar asta e viziunea care o motivează: „Am observat că în clasă elevii simt nevoia să vorbească mai mult despre existența cotidiană. Trebuie să faci legătura între lecție și ceea ce au ei acasă, în viața lor. Lecția tradițională – predare și ascultare – nu prea mai e pe placul lor. Noi îmbinăm lucrurile, introducem în lecția clasică și momente mai antrenante, pentru că altfel îi pierdem.” Deși și-ar dori să îi pună să lucreze mai mult pe echipe, căci asta le captează atenția, cu 30 de elevi în clasă este adesea o provocare, însă observă deschiderea elevilor săi spre contexte non-formale „în care sunt mai liberi, mai dezinvolți și mai deschiși spre colaborare.”

De altfel, cele 3 cuvinte care o caracterizează sunt: Creativitate. Ambiție. Înțelegere – calități pe care le pune în serviciul copiilor, mai ales prin proiecte de service learning despre care spune că sunt „o gură de aer, deoarece mi-au dat posibilitatea să mă organizez mai bine, să văd mai în profunzime lucrurile.” Așa și-a dat seama că făcea de mult timp astfel de proiecte, însă nu le dăduse un nume specific până la întâlnirea cu Fundația Noi Orizonturi. Aceasta este, de fapt, și povestea Parcului aromat.

„Proiectul a pornit de la o dorință pe care și-au exprimat-o elevii cazați în căminul colegiului: crearea unui spațiu pentru relaxare, precum și pentru desfășurarea unor activități școlare. Având în vedere faptul că liceul nostru pregătește elevii în diferite ramuri ale industriei alimentare, am inițiat amenajarea unui parc cu dublă funcționalitate: atât loc de relaxare, cât și sursă de exploatare a plantelor aromatice la cantina școlii și în atelierele de microproducție. Am intrat cu această idee în programul Natura în oraș, având ca parteneri Fundația Noi Orizonturi și LIDL România.”, spune Mihaela.

Tinerii aveau experiența vânzării produselor alimentare pe care le făceau tot ei, precum și experiența programelor ecologice desfășurate prin EcoȘcoala, așa că ideea unui parc de plante aromatice a fost o continuare firească a activităților lor: „Folosind metodele de serviciu în folosul comunității, elevii au desfășurat activitatăți practice lucrând efectiv la amenajarea parcului. Au sădit plante aromatice (mentă, cimbru, busuioc, leuștean, pătrunjel etc.). De asemenea, au avut în vedere protejarea mediului înconjurător folosind materiale reciclabile (paleți și tamburi din lemn din care au făcut măsuțe, bănci și scaune).”

Comunitatea se implică

După ce au ales proiectul împreună, au început să se gândească la resursele necesare pentru a amenaja acest parc: „A durat un pic pentru că nu reușeam să facem rost de paleți, de tamburi. Nu am vrut să cheltuim, pentru că nici nu aveam bani foarte mulți. Am reușit pentru că au fost niște oameni săritori și cu suflet mare, care ne-au dat materiale. Îi sunt recunoscătoare soțului meu pentru sprijinul acordat în această etapă. Am găsit până la urmă câteva firme care ne-au ajutat, cei de la Praktiker au fost foarte amabili. Vrem să continuăm proiectul, mai avem și niște plăci de parchet pe care vrem să le folosim.” Părinții s-au implicat în limita timpului disponibil, însă cel mai mult au lucrat chiar elevii în magazia liceului, acolo unde se depozitează deșeurile reciclabile.

„O bătrânică s-a oferit să ne mai dea leuștean și plante din grădina ei. Elevii basarabeni cazați în cămin au fost inițial cei mai harnici, exemplul lor fiind urmat imediat și de ceilalți colegi. Părinții celor din Galați au susținut această ideee, deoarece i-a responsabilizat mai mult pe copii. Și-au luat munca în serios și s-au ocupat de jardiniere, de plante, de lăcuirea băncuțelor etc. Noi, profesorii, lucrând alături de elevi, am avut ocazia de a-i cunoaște mai bine și chiar am învățat la rândul nostru multe lucruri de la ei. De exemplu, unul dintre băieții basarabeni ne-a arătat cu multă îndemânare cum se face un scaun cu spătar. Cu mândrie ne-a spus că a învățat meseria de la tatăl său, care este tâmplar. Fiecare a mai venit în plus cu o idee sau cu o sugestie, și astfel au fost create băncuțele și coșurile de gunoi. Am observat mai apoi, cu bucurie, că prieteniile legate în parc au continuat și în clasă.”

Cât despre proiect, aceasta a fost înscris în competiția Școala Altfel și a luat premiul I la nivel național în domeniul Educație Ecologică și protecție a mediului.

Lecții învățate și transformări

Elevii implicați în amenajarea parcului au devenit mai curioși și mai implicați, chiar dacă inițial unii erau mai sceptici sau mai puțin motivați. Inclusiv cei care nu aveau o atracție spre școală, au fost atrași să ia parte la proiect: „Ei participă mai degrabă la proiectele care îi solicită să facă ceva practic. Poate chiar au probleme la anumite discipline, dar reușești să-i atragi prin provocări de felul acesta. În clasă, într-un fel, le câștigi încrederea și sunt un pic mai atenți la oră, mai implicați. Metoda de învățare Service Learning are un impact deosebit asupra tuturor, ajutându-i să-și descopere și să-și dezvolte aptitudini nebănuite, să se manifeste creativ, să lege prietenii și să lucreze în echipă. În plus, se simt mândri făcând ceva util atât pentru ei, cât și pentru cei din jurul lor.”

Bineînțeles că au existat și momente mai dificile, însă Mihaela mărturisește că: „Tinerii sunt mai puțin îngrijorați când nu iese ceva, și eu am acasă copii și am învățat acest lucru de la ei… sunt mai relaxați. Sunt poate un pic mai adaptați pentru lumea aceasta. Noi ne supărăm de multe ori pe ei că nu le pasă, că nu sunt responsabili, dar ei găsesc soluții nebănuite, nu se limitează la urmărirea unui plan, astfel încât iese treaba până la urmă.”

Cu implicarea și cu susținerea unor profesori inimoși, parcul a prins contur și urmează să se dezvolte: „Nu e la nivelul la care ne-am gândit, deocamdată. Știm ca mai avem multe de făcut. Acum ne gândim cum să amenajăm astfel încât să mutam plantele dintr-un loc în altul, pentru ca iarna să le putem adăposti și primăvara să le aducem înapoi. Elevii știu că mai au treaba și le-am dat temă pentru acasă cum să facem jardinierele, suporturile din paleți. Cei care au lucrat intens, în special cei din cămin, cred că este important să continue și simt parcul mai mult al lor, pentru că e un loc în care se pot relaxa. Cei de clasa a IX –a care vor veni anul acesta sigur vor primi ideea cu entuziasm. În fiecare clasă avem câte un nucleu de copii care se implică în activități ecologice, avem câte un responsabil eco, câte un grup care merge să planteze copaci, sunt obișnuiți cu astfel de activități. Vrem să demarăm și un club IMPACT pentru a crea un cadru care să le dai mai multă libertate să se dezvolte, căci poate acel spațiu tradițional le îngrădește uneori creativitatea și lipsa de exprimare.”

Competențe școlare dezvoltate

Mihaela Capriș povestește cu mândrie despre interdisciplinaritatea proiectului, în care elevii „au folosit informații de la mai multe obiecte de studiu: biologie, geografie, desen, protecția mediului, gastronomie etc. De exemplu, matematica a ajutat foarte mult la măsurători. În plus, ținând cont de profilul alimentar al liceului, pentru elevi a fost extrem de util să învețe cum se cultivă, cum se îngrijesc şi cum se pot folosi plantele aromatice în prepararea anumitor feluri de mâncare sau în patiserie.

Totodată, având un buget destul de mic (500 RON), am încercat să folosim banii cât mai eficient, găsind persoane dispuse să ne sprijine. Astfel, elevii au folosit în mod practic cunoștințele de la economie, au făcut calcule matematice și au devenit mai persuasivi, dezvoltându-și talentul oratoric și capacitatea de argumentare.”

Mai mult decât atât, ne dorim ca parcul aromat să devină un spațiu care să-i inspire atât pe elevi, cât și pe ceilalți profesori: „În prezent, aici pot fi desfășurate diferite activități sau chiar ore de curs. Imaginați-vă în parc o oră de limba română ieșită din tipare în care elevii își exprimă opinia cu privire la … rolul plantelor aromatice în viața noastră, pornind de la textul melodiei Mi-am pus busuioc în păr, interpretată de Maria Tănase! Elevii se simt foarte bine în parcul lor uitând chiar și de telefoanele mobile, care de obicei le distrag atenția.”

Este riscant să visezi lucruri mărețe, dar este extraordinar să le poți înfăptui alături de oameni care cred în ele. Le mulțumim tuturor celor care au susținut acest proiect!

 

Aceasta este una dintre cele 10 experiențe câștigătoare în competiția ”Învățăm prin experiențe, transformăm școala”. Competiția este parte din proiectul ”ReSursa de Service Learning” finanțat prin programul “Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”. Peste 200 de cadre didactice, din 100 de școli vor accesa pachetul de formare pe Service Learning pe care îl construim în cadrul proiectului: bibliotecă online de resurse, program de formare cu două rute (ruta acreditată MEN și ruta scurtă, acreditată UBB Cluj), dar și conferința internațională de service learning.